Când auzim despre transformări urbane, tindem să ne gândim la mega orașe cu clădiri înalte, ca Shanghai, Dubai sau Hong Kong. Sau dacă ne gândim la dezvoltarea lor tehnologică, ca San Francisco și Silicon Valley.
CNN
Dar orașele din prim-planul acestei evoluții urbane ascendente sunt deseori cele neașteptate. De exemplu, Kalasatama, un oraș în curs de construcție de la zero, aflat în suburbia orașului Helsinki, Finlanda. Constructorii spun că, până la finalizarea lui în 2030, locuitorii vor recupera în medie o oră pe zi locuind acolo.
Locuitorii orașului nu vor mai fi blocați niciodată în spatele unei mașini de gunoi în timp ce fac naveta. Inginerii au dotat întregul oraș cu un sistem de deșeuri aspirat, unde oamenii își duc gunoiul într-o locație și este înghițit de un centru subteran de eliminare a deșeurilor.
Un alt sistem de economisire a timpului este planul orașului în sine. Serviciile publice, ca școlile, spitalele și transportul sunt aproape unele de altele și ușor accesibile.
„Cinci minute în plus când merg prin parc, cinci minute în plus cu copiii înainte să merg la lucru, cu cinci minute mai devreme acasă când nu trebuie sa le irosesc pe logistică” spune Kerkko Vanhanen, Directorului programului pentru Smart Kalasatama postului CNN. „Viața ta este mai ușoară pentru că trăiești în cel mai funcțional oraș din lume”, adaugă el. Cu toate acestea, numai 3500 de persoane locuiesc acum în Kalasatama. Până în 2030, constructorii speră sa găzduiască 25.000 de persoane și să creeze 10.000 de joburi.
Urbanizarea
Așteptându-ne
ca 68% din populație să locuiască în zone urbane până in 2050, conform unui raport al Națiunilor Unite din 2018,
expansiunea urbană și inovația sunt vitale.
Acesta nu este un fenomen nou: aceste transformări au loc de secole, de la
planul orașului în Mesopotamia la sistemele de canalizare din secolul 17 din
Amsterdam instalate pentru apărare și gestionarea apei.
Dar acum dezvoltarea se referă mai puțin la infrastructură și mai mult la un sistem interconectat de dispozitive, cunoscut sub numele de Internet of Things (IoT).
Cisco definește Internet of Things ca fiind momentul în timp când mai multe „lucruri sau obiecte” decât persoane erau conectate la Internet. Estimează că până în 2020 vor exista 50 de miliarde de „lucruri” discutând reciproc.
Odată cu schimbarea către 5G și viteze de lățime de bandă super rapide, IoT are potențialul de a face orașele mai conveniente, înlesnind tehnologii cum ar fi senzorii de trafic sau dronele autonome.
Noutatea întâlnește tradiția
Orașele nu trebuie să fie construite la comandă ca să poată descătușa acest potențial. Orașul vechi de coastă Matera din sudul Italiei încearcă sa devină unul din primele orașe cu 5G din Europa.
Consideră că 5G poate să îl ajute să devină un centru de turism digital, folosind tehnologii ca Realitatea Virtuală pentru a expune patrimoniul artistic și cultural al orașului, care a fost numit Capitala Culturală Europeană în 2019.
„A fost un efort conștient de a reînnoi această zonă și de a o transforma într-un centru al turismului, dar și de a o face un loc de investiții într-o industrie”, spune Jonathan Reichental, un expert în trendurile tehnologiei în mediile urbane.
Datele cetățenilor
Confortul tehnologiei înalte se realizează cu prețul schimbului datelor personale.
„Datele tale sunt folosite pentru a livra tot felul de servicii, atât publice cât și private și oamenii sunt îngrijorați despre ce înseamnă asta pentru confidențialitatea lor”, spune Reichental.
Pe măsură ce orașele inteligente evoluează, guvernele au nevoie să câștige încrederea cetățenilor lor de a le folosi datele personale în mod responsabil, spune Udo Kock, primar adjunct al Amsterdam-ului, unde un program deschis de date ajută să îl transforme într-unul dintre cele mai inovatoare medii din Europa. „Nu vă gândiți la Orașele Inteligente doar ca la o soluție tehnologică, gândiți-vă la ele ca la o colaborare. Implicați comunitățile, implicați cetățenii și este foarte important ca guvernele să lucreze împreună cu afacerile și cetățenii privați”, spune Kock.
